• May 11

De la zgomotul mașinii Mureș la codul FoxPro: Odiseea mea tehnologică

    Astăzi, când deschidem un laptop de un kilogram și ne logăm în programe de facturare din cloud, pare greu de crezut că meseria de contabil a fost, nu demult, o activitate aproape „mecanică”. Privind în urmă la cariera mea, realizez că nu am fost doar un martor al evoluției tehnologice, ci un veritabil pionier care a cărat „viitorul” în mână – la propriu.

    Era „Zgomotoasă”: Mașina de calcul Mureș și cartelele perforate

    Cariera mea a început cu sunetul metalic al mașinii de calcul electromecanice Mureș. Era o piesă de inginerie robustă, produsă la noi, care te făcea să simți fiecare adunare. Nu existau ecrane; existau doar taste cu cursă lungă și o rolă de hârtie care „scuipa” rezultatele, singura dovadă a muncii tale.

    Dar calculul era doar jumătate din poveste. Pentru raportările mari, datele trebuiau trimise la faimosul „Centru de Calcul”. Acolo, cifrele mele deveneau găuri în cartele perforate. Eram dependent de alții pentru a-mi vedea rezultatele finale, iar procesul dura zile întregi. Era o lume a răbdării și a preciziei fizice.

    1992: „Valiza” Toshiba și revoluția FoxPro

    Momentul de cotitură a venit în 1992. În loc de dosare și drumuri la Centru, pe biroul meu a apărut o „valiză” Toshiba. Era un calculator transportabil, incredibil de greu pentru standardele de azi, dar care pentru mine reprezenta libertatea absolută.

    Când deschideam capacul acelui monstru portabil, nu intram doar într-un sistem de operare, ci într-o lume pe care o puteam controla: FoxPro.

    În FoxPro am început să scriu primele mele programe de contabilitate. Trecerea a fost uriașă:

    • Nu mai așteptam după Centrul de Calcul.

    • Comenzi precum APPEND BLANK sau REINDEX înlocuiseră munca manuală de sortare.

    • Baza de date era pe hard disk-ul meu (care pe atunci părea infinit la cei 40-80 MB ai săi).

    Saltul spre modernitate: Era 386 și 486

    După „valiza” Toshiba, evoluția a accelerat. Au urmat primele desktop-uri 386 și apoi 486, mașini care au adus ecranele color și primele versiuni de Windows. Contabilitatea a încetat să mai fie o corvoadă a cifrelor scrise de mână și a devenit o disciplină a managementului de date.

    Acea perioadă a anilor '90 a fost „Vestul Sălbatic” al informaticii în România. Trebuia să fii și contabil, și programator, și uneori chiar tehnician hardware.

    O carieră între două lumi

    Privind laptopul subțire de pe care scriu acest articol, mă gândesc cu respect la vechiul meu Toshiba și la mașina Mureș. Ele m-au învățat un lucru esențial: tehnologia se schimbă, dar rigoarea profesională rămâne aceeași.

    Am trecut de la forța roților dințate la viteza electronilor, purtând în brațe „valize” de tehnologie pentru a ajunge la ușurința de astăzi. Și, sincer să fiu, uneori mi-e dor de sunetul acela de „cloncanit” al Mureșului, care îmi confirma că, matematic, totul este în regulă.

    Voi vă mai amintiți primul computer pe care ați lucrat? Era tot o valiză sau ați început direct cu tableta?”

    Va astept sa povestim aici:

    sau aici: https://www.facebook.com/groups/2792554441116048

    0 comments

    Sign upor login to leave a comment